Cota(tia) Romaniei la EURO

Iata ca dupa 2920 de zile de la ultimul turneu final au si romanii motiv sa se uite la Europene. Sa ne traiasca si sa ne faca mandri si sa joace bine si sa rupa tot si sa puncteze ca la ruibi si sa... dar ce sa stiu sa le mai urez? Hai mai bine sa aruncam o privire la sanse, la adversari si la echipa.

Partea 1 - Vedetele

Dupa umila mea parere cea mai mare vedeta a Romaniei la EURO este (veti fi de acord) Adi. Adi de Muto, desigur, micul mare atacant, omul care in duet cu senzationalul Ciprian de la Stuttgart fac o dubla redutabila!!! Toate echipele vor vedea ce inseamna jocul la romani - si pun pariu o sticla PET de Aracola ca tot elvetianu va fredona "Adversaru-m poarta pica/ Ca n-are valoarea mea!".

De asemenea nu pot sa nu laud prestanta extraordinara a Portarului Sucevei, acest Bogdan Descalecatorul, omul care nu va lasa nici o solie a dujmanului sa treaca de careu-i imprejmuit si amarnic strajuit de Il Capitano dei tutti Capitani, Christiano Chivo! (Asta, desigur, daca nu s-a contra cu Cosmin!)

Iar la mijloc il avem pe halbinosu de Ghencea - Balanel Jardel (omul care a reusit sa dea cel mai frumos autogol al campionatului - direct la paianjen!) umar la umar cu soldatelul de la Sofia, Gigantata Florentin Petreta. Ce mai, dream team!

Partea a 2-a - Adversarii

Fara indoiala echipa de care trebuie sa ne temem este cea a Pakistanului care a dovedit de-a lungul timpului ca isi pastreaza locul binemeritat in competitiile internationale de cricket (un fel de oina - dar cu mai multi spectatori) si anunta ca intentioneaza sa isi pastreze pozitia.

O alta echipa la care sugerez sa fim atenti este selectionata Sultanatului din Brunei care ameninta ca la 1 gol primit injumatateste productia de titei, la 2 sisteaza livrarile fara nici un preaviz iar la cel de-al 3-lea gol incasat isi activeaza pilele de-o sama cu a lu Laden fecior si a face o bubuiala pe langa care gemenii ar fi precum un banal gratar fata de un foc de tabara.

Partea a 3-a - Sansele

Deci vreau sa va spun ca eu sunt un incorijibil optimist drept care va dau si pronosticul meu: meciul cu Franta il castigam la masa verde - ii zice Moldovan de ma-sa la Zidane si asta sigurat ca nu se abtine sa nu-i aplice un cap la figura - avantaj Romania! Meciul cu Italia il castigam cu 2-1. In minutul 37 Hagi deschide scorul cu o lovitura libera torpilata din propriul careu, Italia isi revine spre finalul reprizei si inscrie cu largul concurs al neasemuitei detente a lu Nicolita iar in minutul 89 Buffon face hent in careu - penalty, Dan Petrescu suteaza, bara! Goian reia si e 3-0 pentru Romania! Ultimul meci, cu Olanda il incheiem la paritate - 1-1, pentru ca jucam doar cu rezervele, dar ne calificam oricum de pe primul loc in grupa.

Dupa o asemena evolutie nu imi ramane decat sa consemnez expresia unicului Ilie Dobre - GoOoOoOoOoOoOooOoOoOoOoOoOoOoOoOol Romaniaaaaaaaaaaaaaaa!!!!!!!!!!!!!!!!

zeropatruzerosase

Cel mai vechi document emis pe data-fenomen de 4 Iunie dateaza din anul 781 BC. Documentul a fost scris de mana unui astronom chinez si e prima atestare a unei eclipse solare.

In 1783, pe 4 Iunie, fratii Montgolfiere fac prima demonstratie de zbor cu balonul - un soi de coserita plutitoare legata de o basica umpluta cu aer cald - si care putea sa se ridice de la pamant si sa poarte oameni. Ei numesc inventia cu totul original montgolfiera (nu se cunoaste exact de unde le-a venit ideea) - si iata cum de a avut Napoleon ocazia sa supravegheze din aer miscarile trupelor inamice in timpul bataliei de la Austerlitz.

Pe 4 Iunie 1876 primul tren expres transcontinental intra in gara din San Francisco la doar 83 de ore de la plecarea din statia New York. Performanta e privita ca remarcabila, desi astazi sigurul american care ar petrece aproape 4 zile in tren pentru a traversa America ar fi Steven Segal cu scopul declarat de a fi under siege.

Data de 4 Iunie 1919 este o zi de trista amintire (tot) pentru Statele Unite - este data cand se acorda femeilor drept de vot. Legea e cunoscuta drept cel de-al 19-lea Amendament, si pe baza acestei legi Bill Clinton a fost ales si reales presedinte - in speranta ca macar vreo 10-15% din votante or sa ajunga stagiare la White House.



Teritoriul Austro-Ungariei in 1914*

In 1920 se semneaza Trataul de la Trianon. Acest tratat are mai multe puncte si hotarari dar cel mai important e ca legifereaza decizia romanilor din Ardeal de a se uni cu Romania. Astfel romanii au baza legala de a fi in permanent frecus cu vecinii de dincolo de Tisa; iar tara vecina si prietena are motiv sa ceara drepturi si libertati pentru fiii ei rataciti prin Ardeal.


In anul 1989, pe 4 Iunie, partidul Solidaritatea din Polonia, partid condus de Vaclav Havel (singurul om a carui mustata e mai cunoscuta decat cea a lui Salvador Dali), castiga primele alegeri libere din Polonia dupa zeci de ani de crunt comunism.


In urma cu un an, exact pe 4 Iunie, presedintele de atunci al Rusiei (si actualul prim-ministru), Vladimir Putin, iese la rampa si informeaza pe toata lumea ca nu va ezita sa-si indrepte armele nucleare inspre orice locatie din Europa unde va mirosi ca-si muta Unchiu Sam rachetele tactice si alte jucarioare de acelasi gen. Analistii se panicheaza, se fac speculatii daca Vladimir a vorbit inainte sau dupa votka de dimineata, NATO ii arata obrazu - si in final tota lumea rasufla usurata - Medveev castiga alegerile in Rusia si de-acum putinosu nu mai are el prerogativele ce le avusese nainte. Acu are mai multe!


Si ca sa nu uitam pentru ce ne-am adunat: astazi, 4 Iunie 2008, se implinesc 26 de ani de cand am vazut lumina din sala de nasteri al Maternitatii din Arad. Mi-aduc aminte parc-ar fi fost ieri: purtam un sacou verde, cu dunga, cravata rosie si itari, toata lumea era fericita ca venisem pe la ei si mi-au urat ani muuuuuuulti de-acolo-ncoace.


* Nu vreau sa las impresia ca imi place sa ma leg de unguri pe oriunde-i apuc! Da era, oricum, o chestie ce merita sa fie spusa.

Pagini (pe) alese din isteria neamului

Ruinele de la Sarmizegetusa

Doresc sa afirm dintru bun inceput ca nu sunt unul dintre aceia care le plange de mila dacilor. Nu cred ca au suferit o soarta nedreapta si nu vad de ce nu putem recunoaste: fara ocupatia romana nu am fi "o insula de latinitate intr-o mare slava" ci un alt strop in imensul ocean slav (poate cu exceptia Ardealului unde ar fi fost o enclava slava intr-o mare maghiara).

In jurul anul 87 AD la tronul unei Daciei urca Diurpaneus. Tron e un fel de a spune - din maretul stat construit de Burebista nu mai era decat un petec - dar Diurpaneus reuseste sa stranga sub comanda lui triburile dacice si sa creeze bazele unui stat destul de bine organizat, care avea la granita sudica Dunarea (despartindu-i de Imperiul Roman) si care se intindea pana in zona Banatului si in Nord pana pe teritoriul Moldovei de astazi.

Cine era acest Diurpaneus (care mai tarziu avea sa-si ia supranumele "Decebalus" - "viteazul")? Traditia ii confera filiatie directa din regele dac Scorrilo (pe baza inscriptiei Decebalus per Scorrilo) insa nici pana in ziua de astazi nu s-a putut nici dovedi nici traduce faimosul text - astfel ca nu ne ramane decat sa ne indoim de originea-i chiar atat de nobila. Ceea ce se stie cu siguranta e ca a fost unul din generalii cei mai de seama ai regelui Duras (care i-a oferit, de altfel, tronul) - iar istoricul roman Cassius Dio ii dedica un paragraf destul de amplu si laudativ (sa nu ne inselam insa, era un simplu procedeu literar prin care se evidentia valoarea celui care a reusit sa supuna un rege atat de de temut precum Decebal).

Vasul cu inscriptia Decebalus per Scorilo (nu se vede clar, dar va asigur ca asta scrie)

Iata care era situatia Daciei in momentul urcarii pe tron a lui Decebal: Imperiul Roman devenise o amenintare serioasa iar raidurile de pace si prietenie nu prea lucrau in favoarea sigurantei statale. Romanii aveau clare interese economice - mai ales de accesul sigur la Dunare - care era la ora aceea unul dintre cele mai importante canale fluviale din sud-estul Europei. In aceste conditii, si mai ales dupa multiplele traversari ale Dunarii cu scop belicos (dacii luand la bataie garnizoanele roamane cam pe orinde le prindeau) - Decebal stia ca trebuie sa se pregateasca de razboi.

Si intr-adevar a avut parte de razboi la cateva luni de la inscaunare - confruntarea de la stramtoarea Tapae (localitate neidentificata in proportie de 100%) . A fost una cu noroc pentru Decebal - le-a tras o cafteala romanilor de n-a mai ramas coif pe capatana care sa dea vestea mai departe, a fost omorat pana si comandantul legiunilor romane, generalul Cornelius Fuscus, au fost capturate steaguri (un afront major) si mai ales s-a atras atentia asupra micului dar tupeistul stat care era Dacia. Bine-nteles ca nici un domnitor cu scaun la cap nu ar fi lasat nepedepsita o astfel de indrazneala, necum un imparat al Imperiului Roman! Astfel, un an mai tarziu, Generalul Tettius Iulianus inainteaza spre Dacia, traverseaza Dunarea si se apropie de capitala. Decebal il intampina la Tapae (de data aceasta e o campie, sau in orice caz un loc deschis, iarasi neidentificat) si batalia care urmeaza e un exemplu sec de infruntare in camp deschis intre doua armate net diferite ca grad de instruire, armament si disciplina: dacii incaseaza o scarmaneala strasnica - si Decebal se vede nevoit sa ceara pacea.

Un obicei foarte raspandit printre generalii romani era acela ca nu ofereau pacea decat in conditiile in care nu mai aveau nici o alta sansa de a castiga razboiul, or, cum nu prea era cazul, solia de pace a lui Decebal a fost refuzata, Iulianus continuandu-si inaintarea. Cum se intampla de mute ori insa, amarnice regrete l-au cuprins la scurt timp dupa aceea - la ordinele imparatului Domitian armata sa face un mic ocol cu scopul declarat de a-i pune cu botul pe labe pe niste amarati de Iagizi si Marcomani, triburi ce jurasera fidelitate Romei, dar la o adica, tocmai cand sa puna si ei osul si sa se alature in razboiul contra dacilor, au preferat sa ramana neutri. Si tocmai din aceasta stare urmarea Domitian sa-i scoata - dar finalul a fost un imprevizbil 1-0 pentru barbari - ceea ce i-a obligat pe romani (care mai auveau si alte batai de cap cu triburi rebele de prin alte parti ale Evropei) sa incheie pacea cu Decebal.

Urmarile acestui tratat si primul razboi dintre Decebal si Traian le voi analiza intr-un articol viitor (stiu ca am mai spus asta o data, dar prea m-am adancit in poveste).

Cartea de astazi - Three Men in a Boat

Jerome K Jerome

Jerome K Jerome a scris cea mai de succes carte a sa Three Men in a Boat (Trei intr-o barca) in 1889, la scurt timp de la intoarcerea sa din luna de miere - si e ciudat cum un sejur despre care se spune ca marcheaza cea mai trista perioada din viata unui barbat a dat nastere unui roman atat de amuzant. Trei intr-o barca, cartea ce o recomand azi e probabil cea mai cunoscuta opera din curentul satiric/umorist din intreaga lume - si acum, la peste un secol de la scrierea ei ma face (si te va face) sa razi in hohote, timp de doua ore bune, alaturi de cei trei prieteni care fac o excursie pe Tamisa.


Povestea e cat se poate de simpla: trei prieteni stresati de efervescenta Londra (sfarsit de secol XIX - un soi de Bucuresti contemporan, doar ca Ferrari-urile erau inlocuite de trasuri cu cate 2 cai putere iar campionatul era castigat de Arsenal) planuiesc o excursie cu barca. Zis si facut! Cei trei impacheteaza mancare, haine, vasle de rezerva, iau cu ei si un caine si pornesc la drum!


Cartea lui Jerome e absolut geniala ca stil. Ceea ce a introdus nou in literatura de gen e digresiunea, practicata cu un zel care nu oboseste de loc, de fiecare data cand anunta Asta mi-aduce aminte de... e sigur ca se introduce o (noua) intamplare de sine statatoare dar care isi gaseste natural locul in intreg. Jerome e genul de scriitor care priveste in jurul lui, rateaza ansamblul, dar surprinde o serie de detalii care oricui altcuiva ii scapa - detalii descrise cu o minutiozitate deliranta, strarnind hohote la fiecare intorsatura neasteptata de fraza.


Important la Jerome e ca se fereste de a fi moralizator. Trece prin diferite faze de umor: ironie fina, sec-britanic, umor de situtie, de limbaj, autoironie - dar se opreste aici; evita sa cada in capcana sfatului, in acel soi fad de asa nu! practicat de multi autori umoristici care urmaresc sa indrepte atitudinea auditoriului prin sfichiuiri de vorbe intelepte. Jerome e omul care scrie ca sa se distreze el inainte de orice - si abia apoi pentru a fi pe placul publicului.


Tamisa, in apropiere de Hampton

Trei intr-o barca va fi peste inca 100 de ani o carte senzationala, citata in orice antologie si mai ales citita cu placere de oricine, la orice varsta si cu orice ocazie. Si pentru ca am fost rugat sa dau mai multe detalii despre unde/cum pot fi citite (sau vizionate) materialele propuse iata un link util, http://www.gutenberg.org/etext/308 , de unde se poate descarca gratuit cartea (din pacate doar in limba engleza).